luni, 17 mai 2010

Revolutia franceza

Epoca revolutiilor a inceput in 1776 in America de nord si s-a incheiat in 1848 in Europa. Revolutiile din aceasta perioada au zdruncinat nu numai organizarea politica cat si perspectiva individului in societate inclusiv diferentele dintre sexe.
Revolutia franceza a pornit din momentul in care regale Ludovic al XVI-lea si-a poftit supusii sa isi exprime nemultumirile deschis. Astfel au formulat cahiers de doleances si l-au inmanat deputatilor pentru a-l duce la Adunarea Generala a Starilor. Datorita momentului in care se afla tara in cahiers de doleances se regaseau foamea, mania, dorinta reformarii economice si politice, propuneri de modernizare politica. Femeile au jucat un rol foarte important atat la izbucnirea revolutiei cat si pe tot parcursul ei.
“Femeile din Starea a Treia” au inaintat regelui o petitie care lasa sa se vada o stare de spirit favorabila reformelor: “Femeile, vesnicul obiect al administratiei si al dispretului mascului, sa nu-si faca si ele auzit glasul, in mijlocul acestei fierberi generale?”. Pe primele locuri in cererile petitiei se aflau educatia si problemele sociale.
Unele revolutionare feministe au propus chiar ca pe langa Adunarea Generala a Starilor sa existe o alta adunare formata din femei.
Nenumarate voci masculine, dar si cateva feminine au pus ruinarea Frantei pe seama femeilor, in primul rand reginei Marie-Antoinette, doamnelor de salon si metreselor de la curte.
Nu se stie cate dintre femei au impartasit drepturile ce le`au revenit, dar implicarea lor in revolutie a fost un lucru foarte important pentru ideologia feminist ce urma sa se dezvolte.

Bibliografie:
Bock, Gisela. (2002). Femeia in istoria Europei. Iasi: Editura Polirom

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu